„Si iata-ma ajuns, iar langa tine Doamne
Cu aripile frante in scrum de umeri goi
Tu cel ce din argila m-ai transformat in carne
De ce ma lasi sa cred c-o voi gasi prin ploi?”

„Nu plange in Eden, tu fiul meu de lut
Caci ea te-astepta acolo, in lumea ta de doi
Deschide dara ochii si uita de trecut
Caci in a sortii harta va vad pe amandoi.”

Plecat-am sovaielnic din lumea de lumina
Cu dorul apasandu-mi si pasul si tacerea
Si-am traversat iar Styxul si-a umbrelor gradina
Sperand ca voi afla cum sa-mi alin durerea.

Zambi malitios din coltu-i cam obscur,
Frumosul Lucifer cu chipu-i ca de var,
„Te vad pe tine umbra c-ai sufletul cam dur
Dar dragostea ce-o vrei, o cauti in zadar.”

„Mai bine uit-o, umbra… si uita si de dor,
Si vino-aici la mine in lumea mea de vis
Caci vei avea femei, si vin, si bani si-amor,
In schimbul unui suflet, aproape compromis.”

Dar am lasat in urma Infernul decadent
Si am plecat in lume visand la alte ploi
Te caut iar iubito, stupid si imprudent
Dar nu renunt la tine si nu renunt la noi…

%d blogeri au apreciat: