Mainstream…

Azi n-am chef sa deschid fereastra catre lume. Mi-e relativ scarba sa descopar – pentru a nu stiu cata oara – ca apartinem unui timp al viselor umede si oamenilor de unica folosinta. Ca, ne redefinim recurent prin acelasi scenariu, cu si despre iluzii, pofte, violenta, sex, foame, sete si dragoste. Care invariabil erup cu o efervescenta aproape nepamanteana, doar pentru a deveni scame pe panza desirata a unor destine inutile.

Azi n-am rabdare sa sa simt sau sa visez. M-a obosit aceasta lupta surda cu lumea si cu propriul eu si, sincer sa fiu, imi vine sa capitulez fara drept de apel in fata mainstream-ului. Sa-mi asum exilul in cotoloanele euxine ale unui eu dezradacinat. Sa scuip tacticos in palme si sa ma apuc de sapat iluzii de grote pin pesterile timpului.

Si ce ironic…au inflorit teii. Ca un semn al unei reconquiste, ce nu va veni niciodata…

1. Maria Barbu spune:

   14/06/2007 la 7:27 pm

   Rudy, se manifesta oare in tine, ca si in mine de altfel, aceeasi dorinta de adevar, aceeasi satietate fata de fals si inutil? Sila asta fata de futilitati este cred semnul indubitabil al unei renasteri interioare. Infloreste sufletul tau, Rudy, precum teii!

   Răspunde
2. Rudy spune:

   16/06/2007 la 2:15 pm

   @Maria… de data asta nu spun nimic, las doar cateva zambete subtile… si ceva tacere… ca un raspuns mai mult decat elocvent..

   Răspunde