Blog

Trupa Kiss a fost formata din trei fete: Mini, Umji si Jini, iar piesa care le-a adus notorietate a fost “Because I’m a Girl”, pe care o puteti asculta si pe acest blog. In ciuda succesului obtinut, trupa s-a desfiintat dupa lansarea primului album, in aprilie 2002. Videoclipul de 8 minute, inregistrat de J-entercom, o companie de inregistrari din Seoul, prezinta o poveste trista interpretata de doi actori cunoscuti in Corea, Goo Hye Jin si Shin Hyun Joon.

Piesa Can’t Cry Hard Enough apartinand trupei The Williams Brothers, nu este chiar necunoscuta publicului din Romania, pentru ca a aparut pentru prima oara pe coloana sonora a unui episod (72) din binecunoscutul serial american Beverly Hills 90210, care s-a bucurat de un real succes in spatiul mioritic. Compusa de David Williams si Marvin Etzioni, aceasta balada cu un profund caracter emotional reprezinta cu certitudine piesa de referinta a albumului The Williams Brothers cu care trupa s-a lansat in anul 1991.

In ciuda faptului ca regizorul ConAir a preferat versiunea Trishei Yearwood pentru How Do I Live (care a castigat si un premiu Grammy pentru cea mai buna interpretare feminina a unei piese country) “invinsa” LeAnn Rimes a decis sa-si lanseze pe piata propria versiune a piesei. La fel de plina de intensitate si tristete ca si cea a Trishei, dar intr-o maniera mult mai sofisticata. Fapt care s-a simtit si in vanzarile piese, versiunea LeAnnei Rimes depasind-o pe cea a Trishei Yearwoord cu peste 3 milioane de copii. Totodata Rimes a reusit performanta de a avea o piesa in topul Billboard Hot 100, pentru 69 de saptamani consecutive.

How Do I Live este o piesa aparut in anul 1997, compusa de Diane Warren pentru coloana sonora a blockbuster-ului ConAir. Ciudat, in cazul acestei melodii este faptul ca a avut parte de doua interpretari disctincte la foarte putin timp una dupa cealalta: prima i-a apartinut interpretei LeAnn Rimes, urmata la scurt timp de versiunea Trishei Yearwood.

Diane Warren a compus initial aceasta piesa pentru LeAnn Rimes, dar atunci cand producatorii filmului i-au cerut acesteia sa interpreteze cantecul intr-o maniera mai putin comerciala, cantareata a refuzat. Acest fapt, implicit s-a concretizat in aparitia versiunii Trishei Yearwood. Spre deosebire de varianta Rimes, aceasta interpretare este mai apropiata de genul contry, transmitand o tristete pasionala, o nevoie organica de iubire si certitudini. Per ansamblu piesa care chiar merita ascultata.

Sarah Ann McLachlan este o cantautoare canadiana, relativ necunoscuta in Romania, in ciuda succesului international de care s-a bucurat in urma popularizarii unora dintre baladele sale cu un profund caracter emotional, printre care Angel, Fallen sau I Will Remember You.

Fallen este primul single de pe albumul Afterglow semnat de Sarah McLachlan si lansat pe piata in anul 2003. Piesa a fost nominalizata la sectiunea Cea Mai Buna Performanta Vocala Feminina a Genului Pop in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor Grammy in anul 2004, dar a pierdut in fata melodiei “Beautiful” apartinand Christinei Aguilera. Piesa ramane insa una care emana o tristete subtila, aparent distanta si totusi profunda…

Yngwie Johann Malmsteen (nascut Lars Johann Yngve Lannerback) este un compozitor suedez, cunoscut mai ales pentru tehnica sa interpretativa deosebita la chitara clasica si electronica. Este considerat inventatorul tehnicii “shred guitar” – cu alte cuvinte maximizarea vitezei cu care un chitaritarist poate interpreta o piesa si pentru pionieratul sau in genul “metal neoclasic”. Balada Like an Angel este considerata de specialisti drept o piesa de referinta pentru Yngwie Malmsteen, iar linia sa melodica o califica pentru o pozitie in lista celor mai triste piese muzicale ale tuturor timpurilor

Enya al carei nume real este Eithne Patricia Ní Bhraonáin s-a nascut pe 17 mai 1961 in Gweedore, Donegal, Irlanda si pana in prezent a castigat 4 premii Grammy, fiind totodata nominalizata si pentru un premiu Oscar. Cu toate ca in general, lumea percepe sintagma Enya (transcrierea aproximativa din punct de vedere fonetic a numelui Eithne) ca fiind asociata exclusiv cu interpreta, in spatele sau se afla un grup, in care colaboreaza, pe de o parte, insasi Enya (compozitor, interpret), Nicky Ryan (producator) si Roma Ryan (versuri).

Piesa Athair Ar Neamh aparuta pe albumul The Memory of Trees, lansat de Enya in anul 1995, cu toate ca pare mai degraba o incantatie trista, este in fapt o rugaciune clasica irlandeza, care denota ce-i drept, – prin versuri si linie melodica – o multitudine de influente druidice si celtice. Poate tocmai aceste ritmuri si sonoritati pagane, precum si profunditatea aparte limbii, induc o stare de tristete constienta, libera si descatusata din limitele civilizatiei.

Va spuneam despre Adagio in Sol minor pentru orga si coarde – ca este o piesa orchestrata de muzicologul italian Remo Giazotto si, conform acestuia, are la baza fragmentele unei sonate apartinandu-i lui Tomaso Giovanni Albinoni, gasite printre ruinele Bibliotecii Landului Saxonia – Dresda, dupa bombardamentele aliate din timpul celui de-al doilea razboi mondia. Lara Fabian a pastrat linia melodica initiala aducand in plus versuri de o sensibilitate aparte si vocea sa de soprana lirica. Adagio-ul Larei pare astfel sa sublinieze ideea lansata candva de Alexandre Dumas, si anume faptul ca “ranile sufletului se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se inchid; mereu dureroase, mereu gata sa sangereze cand le atingi, ele raman in inima vii si deschise.”

Evident ca nu aveam cum omite din lista versiunea in limba italiana a prelucrarii facute de Lara Fabian pe piesa Adagio in G minor pentru orga si coarde dupa Tomaso Albinoni. Spre deosebire de tristetea indusa organic prin versiunea in limba engleza, versiunea italiana a piesei Adagio, evidentiaza paradoxala idee ca zambetul celui care sufera e mai dureros

Almost Blue este o piesa marca Elvis Costello, lansata pe piata in anul 1982 pe albumul Imperial Bedroom. In ultimii ani piesa a fost interpretata de mai multe ori: 2003 – Everything but the Girl (”Like the Deserts Miss the Rain), 2004 – Alison Moyet (”Voice”) si 2004 – Diana Krall (“The Girl in the Other Room”). Ultima este, daca nu stiti, chiar sotia lui Elvis Costello. Odata cu lansarea albumului The Girl in the Other Room, pianista si interpreta de jazz acustic Diana Krall a reusit sa sparga gheata ajungand in top 5 UK Bilboard. Evident, piesa Almost Blue se distinge printr-o interpretare aparte, plina de subtilitate si tristete.