Iar tu și iar eu, iar tăceri și destine,
Iar copaci, care-și ard neputința în noapte
Iar cenuşă în tine, iar cenușă în mine,
Iar minciuni risipite în tăceri şi în şoapte.
Iar dorințe și lacrimi, iar ideea de doi,
Iar senzații mioape îmbibate-n trecut…
Iarăși drumul spre tine, iar uitarea-înapoi,
Iar trăirea-n nonsensul unui vis de-mprumut.
Iar decoruri anoste, iar risipă de bine…
Iar furtuni și lumină, iar distanță și ploi,
Iar mirări răsucite, între tine și mine,
Și iar scrum și absențe, în ideea de noi.
București, România – 2 mai 2006
(publicată în Vatra Veche, nr.7(115), iulie 2018, p.12)