Rudy Roth

Blog


Warning: Trying to access array offset on null in /home/rudyro/public_html/wp-content/themes/roseta/includes/loop.php on line 328

Dintotdeauna

Dintodeauna, am avut senzația Că singurul merit Al tăcerii dintre noi E că ne dă timp Să ne împăturim emoțiile muribunde În simetria nedeslușită A uitării. Așa că astăzi, Când tu ai pierdut noțiunea lui …

Firește

Firește c-am să-ți fiu aproape, Când visul tău va da să moară, Ca timpu-n tâmpla mea să-ngroape, Orice neliniști te-nconjoară. Firește că-ți voi sta alături, Când vei dori să-ți schimbi și sensul, Să-ți las tăcerea …

Indirect

Indirect expusă Vibrațiilor indifenței Vocea viselor noastre S-a transformat într-o zi Într-o armonie perisabilă, A neîntâmplării. Așa că, indirect, Ultima mea amintire cu noi Poartă reverberațiile lui aprilie, Când tu și eu, Nu eram două …

Înainte

Azvârle-mi un zâmbet-nainte să pleci Şi leapădă-mi umbra-nvelită în tine, Ia-ţi paşii şi-așează-i pe alte poteci Şi reazămă-ţi visul de alte destine. Sau dacă, cumva, mai simţi că în noi Mai arde mocnit a iubirii …

Ceva

Ceva îmi spune că mi-e dat Să-nclin tăcerea lângă tine Și visul meu însingurat În sensul tău să se încline. Ceva îmi zice că doar mie, Îmi stă-n ursită tâlcul tău, Ca mâna-n mâna mea …

Degeaba

Degeaba-ți proptești răsăritul pe gene, Strângând amintiri și-ndoieli între pleoape, Că-n viul meu mut și-nvelit în blesteme O altă tăcere îmi este aproape. Și chiar de-mi răstorni infinitul pe umeri, Ca-n tâmpla uitării să-mi închid …

Odată

Odată știam să te caut de semne, Și-n eul iubirii să-mi găsesc hărăzirea, Azi tăcerile-ți port în nescrise poeme Și-n cuvinte anoste îmi înec neiubirea. Odată știam să te port peste pleoape, Și cu așchii …

Întâmplător

Întâmplător, visele noastre Au murit în aceeași duminică, Lăsând în urma lor O falsă sincronicitate Și două hiaturi În textura infinitului. Cu toate astea, Simt că acest necrolog oniric, Ar fi putut vorbi despre noi …

Vreodată

Atunci când dimineața Îmi mai rostogolește pe retină Culorile despărțirii, Mă gândesc, aproape invariabil, La acest blestem primordial Al poveștilor de iubire, Ce le face să nu moară, Niciodată, Pe de-a-ntregul… Așa că de vreodată …

Oarecare

Mi-aş sădi indignarea pe un pat oarecare, Lâng-un trup de femeie, îmbâcsit de iubire, Ca-n atingeri flămânde, consumate în porții, Să mă lepăd de tine și de-a ta amintire. Și mi-aș smulge din tâmplă orice …